Cum să slăbească discursul demonstrativ, (DOC) RETORICA | Lusina Todiraș - voluntarii.ro

O astfel de persoană poate avea adesea sentimentul că este tratat nedrept, pedepsit fără nici o îndoială. Semnele caracteristice la copii Copilul demonstrativ se află adesea, fără să-și dea seama ce este mincinos. Caprele mici care calomniază pe cineva bârfă sunt întotdeauna reprezentanți de tip demonstrativ. Un astfel de copil are capacitatea de a se adapta rapid, de a se adapta la alte persoane. Bebeluș găsi rapid prieteni.

Este partea dialectică a retoricii, reluată pe larg în Topica. DISPOZIŢIUNEA Este îndemânarea de a pune în legătură ideile unui discurs de aşa manieră încât să servească eficient şi elegant cauza pentru care pledăm; această parte a retoricii conţine, aşadar, sfaturi privitoare la aşezarea în discurs a segmentelor cum să slăbească discursul demonstrativ, lucru ce nu e la îndemâna oricui, pentru că în organizarea materiei discursului este necesară o anume disponibilitate în sesizarea asocierii şi delimitării ideilor.

Nu trebuie cum să slăbească discursul demonstrativ uităm că un discurs este o structură dialogică, implicând un locutor, un emiţător, care este oratorul şi un destinatara sau receptor, care este auditoriul.

Potrivit principiului verosimilităţii, în imaginaţia celor doi interlocutori au loc procese mentale asemănătoare, lucru pe care se bazează oratorul în inducerea persuasiunii. Reto ri c a 6 De aceea, dispoziţiunea ere o dublă importanţă, în măsura în care ea este o organizare ideatică şi o structurare discursivă din partea oratorului şi o angajare a auditoriului cu privire la aceeaşi temă supusă dezbaterii. În momentul în care locutorul îşi structurează tema şi o aduce la cunoştinţa auditoriului el îşi pre-meditează subiectuldestinatarul argumentează mintal dar spontan şi neorganizat asupra aceleiaşi teme pe baza fondului aperceptiv pe care-l are cu privire la problema discutată.

cum să slăbească discursul demonstrativ

Din acest dialog implicit, în funcţie de măiestria locutorului, care trebuie să orienteze intuiţiile, aşteptările şi potenţele meditative ale destinatarului, va rezulta convingerea finală a auditoriului.

Dispoziţiunea este ea însăşi un loc comun, pentru că a consacrat o împărţire a discursului în următoarele părţi: introducere exodiumnaraţiune naratioargumentare argumentatiocu două etape, susţinerea propriilor argumente şi respingerea celor ale adversarului şi peroraţia peroratio.

(DOC) RETORICA | Lusina Todiraș - voluntarii.ro

În această etapă a elaborării discursului, tehnica discursivă se întâlneşte cu stilistica literară. Pentru antici, alocuţiunea avea în centrul atenţiei vorbirea corectă. Nu se poate admite nici măcar speranţa de a accede la arta elocinţei fără însuşirea şi utilizarea în mod corect a instrumentului ei de bază — limba.

cum să slăbească discursul demonstrativ

Reto ri c a 7 Mult timp, pentru greci discursurile au constituit singura formă de proză literară. Proza oratorică se cum să slăbească discursul demonstrativ de vorbirea cotidiană, neîngrijită, ea având nişte calităţi specifice care proveneau din alegerea unor cuvinte din vocabularul activ, din folosirea figurilor de stil, evitarea cadenţelor în frază, specifice prozei; retorica a reuşit să creeze astfel o estetică a prozei, funcţională, în care cel mai mic efect stilistic se subordonează obiectivului obţinerii persuasiunii.

Pentru aceasta retorii împărţiseră stilurile în trei categorii: nobil gravesimplu teuis şi mijlociu mediumşi stabiliseră însuşirile fiecărui tip, ca şi trăsăturile generale ale comunicării verbale: claritatea, preciziunea, corectitudinea, puritatea, armonia.

Cel mai bun stil era cel adecvat auditoriului. Preocupările tratatelor de retorică în domeniul teoriei stilului şi al figurilor de stil, al elocuţiunii, au devenit atât de ample şi atât de minuţioase în acelaşi timp încât, până la urmă, retorica a sfârşit prin a se confunda cu stilistica, în vremea noastră. Figurile de stil au fost catalogate şi înseriate după criterii diverse, dorinţa de atotcuprindere stăpânindu-i atât pe antici, cât şi pe retorii evului mediu.

cum să slăbească discursul demonstrativ

Stilul figurat nu constituie un scop în sine, ci doar un mod de expunere pentru a spori gradul de înţelegere şi a induce persuasiunea, trezind afectele. Exagerarea în acest domeniu a făcut prea vizibilă arta, ducând la diminuarea forţei persuasive a argumentelor.

MEMORIA E un capitol important care oferea oratorului sinonime pentru o exprimare cât mai expresivă, citate din autori celebri, sentinţe şi maxime, anecdote şi mai ales exemple necesare argumentării. În sens restrâns, înseamnă învăţarea discursului pe de rost pentru a-l putea susţine în faţa auditoriului.

Pentru aceasta se inventaseră procedee de memorare — care căpătaseră tradiţie în antichitate, când multiplicarea scrierilor prin imprimare era inexistentă.

Aurel M.

Se învăţa o parte după alta a discursului, diferenţiindu-se prin câte un semn mintal pentru a putea păstra ordinea cuvenită la rostirea lor. Cum să slăbească discursul demonstrativ depinde, în primul rând, de starea psihică a retorului; ca să-ţi poţi aminti ce-ai scris, trebuie să ai o minte odihnită, o sănătate bună etc. Discursurile care au coerenţă internă, sunt bine structurate, se reţin uşor, mai ales dacă frazele au înlănţuire logică şi sunt armonioase.

Deci, memoria este un factor esenţial, în activitatea creativităţii, desigur că în stimularea ei, oratorul poate fi ajutat de un plan sau de câteva note, însă adevăratul orator nu-şi va citi niciodată discursul în faţa auditoriului.

Informații generale

În special gestica era tratată în amănunţime, un capitol întreg procesul de slăbire cartea a XI-a a tratatului lui Quintilian fiind dedicat acestui subiect. Grecii acordau o mare importanţă vocii; luase fiinţă chiar o disciplină auxiliară a retoricii fonaschia ce oferea reţete necesare întreţinerii vocii.

Dar dacă în antichitate concepţia despre oratorie permitea, în pronunţarea discursului, o apropiere de arta actorului, să nu uităm că în prezent lucrurile stau cu totul altfel, iar publicul nu trebuie nici o secundă să gândească, ascultând un orator, un avocat, că are în faţa sa un actor.

Ceea ce caută oratorul sunt ideile şi cuvintele, cum să slăbească discursul demonstrativ care le poate sugera şi sublinia cu ajutorul gesticii, dar nu este obligatoriu s- o facă printr-o expresivitate exagerată.

Înainte de toate, oratorul are nevoie de sinceritate.

El are nevoie de sinceritate ca de aer, altfel întregul efort se va nărui în faţa auditoriului său. În aceasta constă adevărata importanţă a acţiunii. Brutus, I. Sinceritatea înseamnă, în rostirea discursului, capacitatea oratorului de a adăuga limbajului oral forţa elocvenţei provenind din atitudine, fizionomie şi gesturi.

Postări populare

Oratorul trebuie să simtă în Reto ri c a 10 profunzime semnificaţia spuselor sale. Unei înfăţişări mâhnite i se cuvin vorbe triste; unei înfăţişări mânioase, cuvinte de ameninţare; unei înfăţişări vesele, vorbe glumeţe; şi uneia grave, cuvinte cumpănite.

Natura se mlădie mai întâi pentru orice împrejurare; … sentimentele sunt tălmăcite apoi cu ajutorul limbii 4.

Asevedeași