Femeia pierde în greutate morcheeba

Da, ştiu cum e să fii o grasă complexată! « Pandora's | Blog la feminin

Dar aceastea sunt ţări care nu pot fi imitate, pentru că și ambiţiile lor sunt diferite de ale noastre. Există însă, în ultimii ani, exemplele unor ţări mici care au reușit salturi uriașe în acumularea de soft power: Norvegia, Corea de Sud, Qatar și altele. Dacă Nye a teoretizat pornind de la cazul Americii și nevoii de expansiune, astăzi tot mai mulţi analiști de geostrategie spun că marea condiţie de atractivitate a unei ţări pe care insistă strategul american, cea a existenţei într-o societate a unui sistem de valori univesale, în timp ce culturile parohiale au mai puţine șanse de a construi un soft power eficient, devine vulnerabilă, fiind necesare și alte condiţii pentru asta.

Una dintre ele este cea a susţinerii ideaţiei de către instituţii, organisme sociale sau economice, forţe sociale puternice. Dacă Nye vorbește despre forţa unui set de imagini legate de apologia individualismului sau hedonismului societăţii consumului de masă, asociate cu democraţia neoliberală și libertatea, în ultimii ani a apărut prin intermediul confucianismului cel mai puternic soft power oponent acestui model, dar care a reuşit o destul de puterică penetrare în lume.

Această imagologie și sistem ideatic care se opune societăţii de consum aduc prin intermediul confucianismului valori diferite: subordonarea individualului, respectul datoriei ca o cale spre umanitate, promovarea austerităţii și respingerea opulenţei, a ascetismului și moralităţii contra universalismului principiului plăcerii prommovat de societatea de consum.

În mod firesc ne întrebăm în ce măsură putem oferi lumii un complex de imagini și idei care să ne facă atrăgători sau măcar demni de respect, iar răspunsul este, în opinia mea, categoric afirmativ.

Tradiţia noastră culturală, participarea României la nașterea unor fundamente ale culturii contemporane este un argument sănătos, puternic, cu condiţia de a promova cu curaj această poziţie. Dar nu cred că frustrarea asta a noastră poate oferi mai mult decât un fundal de credibilitate pentru a folosi cultura contemporană ca sursă de soft power. Cred că este posibilă și a treia cale între aceste două variante de soft power ale unor actori mondiali importanţi, un soft power care valorifică cultura și moduri de viaţă specifice, moduri concrete de actualizare a valorilor universale.

Cred că Nye are dreptate când vorbește despre societăţile cu valori universaliste, dar nu are dreptate când consideră că societăţile caracterizate de culturi parohiale nu pot produce sau trăi consonant cu valorile universale. Studiile despre cultura politică parohială locală sau provincială sunt destul de vechi deja și astăzi nu se mai susţine atât de evident idea existenţei unor comunităţi care nu conștientizează importanţa problemelor de interes femeia pierde în greutate morcheeba și mondial și nu au interese pentru valorile și mecanismul sistemului politic naţional.

Chiar dacă și azi există aspecte de parohialism, comunicarea și globalizarea au schimbat cred mult chiar și ethosul politic din societăţile aflate în diferite faze de dezvoltare și evoluţie producere de slăbire raport cu democraţiile neoliberale luate ca reper-standard.

Cred că societăţile parohiale sunt traversate de fluxuri de valori universale, cred că particularul trăirilor se va întâlni mereu cu universalul, indiferent cât de închisă sau tradiţionalistă pare sau este o societate. România, campioana ratării ocaziilor, sper că va reuși femeia pierde în greutate morcheeba valorifice în viitor femeia pierde în greutate morcheeba șansă de a folosi cultura pentru acumularea unui soft power de care avem nevoie pentru a obţine mai mare influenţă si forţă, într-o lume și într-o regiune a bulversărilor și mişcărilor de tectonică politică și geostrategică.

În primul rând, cultura este pentru politicienii români o anexă de câteva fraze la sfârșitul proiectului electoral sau programului politic. Politicienii și diplomaţii cred că scena folosește doar pentru a se urca ei în campanie, iar casele de cultură doar pentru a face conferinţe judeţene sau municipale de partid.

Atât stânga, dar și dreapta, atâta cât pot ele fi difrenţiate, adică mai mult prin etichetă, au cultivat în jurul lor producători sau manageri culturali, unii veritabili, dar care s-au folosit de sinecurile oferite prea mult pentru a se răfui cu competiţia sau pentru a promova doar interese de gașcă. Atât Fundaţia Culturală Română, creată și condusă de Augustin Buzura, cât și Institutul Cultural Român au avut proiecte interesante, dar au fost, fiecare la rândul ei, decapitate politic.

O instituţie ca ICR, de exemplu, trebuie să dezvolte filiale în cât mai multe capitale cu putinţă, evident nu și la Târgu-Jiu. Tot mai mult, strategii soft powerului cultural spun că tipul acesta de instituţii trebuie scoase din ambasade, desfăcute de legătura prea strânsă cu ministerele de externe și legate de zonele de piaţă ale culturii contemporane, ele trebuie administrate de oameni cu experienţă în domeniul managementului artistic sau creaţiei și conectate la agenţii de impresariat, canale de difuzare media, curatori, zone de distribuţie pe internet.

Există o tendinţă în ţările cu regimuri paternaliste sau autoritariste de a ostraciza curentele culturale sau artiștii care nu prezintă o imagine frumoasă a ţării. Japonia este un exemplu foarte bun de pierdere masivă de soft power din femeia pierde în greutate morcheeba cerinţei ca arta să înfrumuseţeze realitatea. Cultura românească are nevoie de sprijin puternic din partea societăţii, dar mai mult are nevoie de libertate.

Orice formă de libertate, în afară de cunoscuta libertate de a muri de foame, cum se întâmplă de multe ori în relaţia dintre politică și artiști. Libertatea și-o pot câștiga singuri artiștii, dar femeia pierde în greutate morcheeba ca să putem obţine un pierdeți în greutate la schi în jos soft power, este vorba despre un efort comun, îndelungat, susţinut de societate, dar mai ales de către statul român.

Statul nu poate produce conţinuturi culturale de impact, ar trebui mai bine să se ocupe de conservarea patrimoniului, dar el trebuie să creeze cadrul pentru ca industriile culturale și creative să se poată dezvolta, editorial să poată aduce fonduri europene și să poată accesa banii din credite bancare sau alte surse.

Conform unui comunicat al unei asociaţii de profil de la noi, IMM-urile din sectorul cultural și creativ din întreaga Europă au un acces limitat la finanţare, iar în perioada — până la 13,4 miliarde de euro riscă să nu fie investiţi de către bănci în companii cu un plan solid de dezvoltare, chiar dacă pentru economia europeană reprezintă 4. Sute de artiști plastici români sunt astăzi în galeriile cele mai importante din lume și criticii vorbesc despre ei ca venind cu un mesaj proaspăt, nealterat.

Acest număr special din Sinteza dedicat artei contemporane aduce o relevantă hartă și câteva indicaţii, chiar minimale, despre forţa unui soft power artistic spontan, dar care nu își poate face efectul, atâta timp cât nu are în spate forţa unitară care o poate da un stat care susţine arta și politici culturale discrete, dar unificatoare.

scădere în greutate sechestru med

Literatura noastră de azi și industria cărţii, părăsite complet de politicile culturale făcute pe genunchi, pot furniza în lume imaginea unei ţări care a avut și are o experienţă ce merită o privire pentru unicitatea și autenticitatea trăirii. Sunt scriitori români traduși, în acest moment, în străinătate, despre care nu se vorbește aproape deloc în România: Aţi auzit de Filip Florian, Florin Lăzărescu, Petru Cimpoieșu, Alexandru Ecovoiu?

Aceștia și mulţi alţii ca ei sunt autori traduși în mai multe ţari, chiar dacă nu sunt la fel de cunoscuţi ca Herta Muller, Norman Manea, Mircea Cartărescu, Dan Lungu sau Gabriela Adameșteanu. Pop, ne-am da seama că poezia noastră poate cuceri lumea și că handicapul unei limbi minore, de slabă circulaţie, este doar o explicaţie facilă.

Da, ştiu cum e să fii o grasă complexată!

Într-un secol XXI care va fi secolul imaginii, ei vorbesc și valorifică pe piaţa artistică mondială singurul lucru care ne-a rămas autentic: suferinţa şi disperarea de a fi român, disperarea de a merge contra istoriei şi pe lângă civilizaţie. Aceşti copii au trăit copilăria tranziţiei, ei văd rănile lăsate de comunism, ei nu au supravieţuit cu şmecherii, nu au făcut compromisuri majore.

Ei trăiesc o realitate românească care a pierdut sensul şi unde drama familiilor este sincronică dramei indivizilor. O realitate care dezumanizează şi transformă egoismul în valoare de înlocuire şi în morală de tranziţie.

  1. Tocmai m-am intors dintr-o excursie superba in Gran Canaria.
  2. Cum sa adaugi personalitate dormitorului tau cu ajutorul accesoriilor tapet creativ Dormitorul este locul unde petreci cea mai mare parte a timpului atunci cand esti acasa.

Au crescut cu cheia la gât şi au intrat într-o epocă în care nimeni nu a mai avut timp să le spună poveşti. Probabil că au crescut singuri şi şi-au inventat singuri poveştile pe care au trebuit să le abandoneze la maturitate.

Dar ceea ce-i deosebeşte mai tare pe aceşti copii teribili ai camerei de filmat este faptul că nu urăsc. Ei povestesc cu detaşare sau amărăciune, ei luminează un colţ de lume şi nici măcar nu creează eroi tragici, ei consemnează destinele unei lumi aflate în descompunere. Nu femeia pierde în greutate morcheeba, nu dau soluţii, dar sunt primii oameni liberi ai lumii noastre. Din păcate, încă nu au un public destul de numeros într-o Femeia pierde în greutate morcheeba incapabilă să se uite în oglindă, sunt şi ei, ca milioane de alţi români, exilaţi într-un Occident care îi premiază, dar care a doua zi redevine indiferent la drama unei ţări est-europene care nu reuşeste să iasă din agonia cehoviană pe care o numim tranziţie, dar pe care filmele lor ne-o arată ca o rătăcire în cerc, ca o tranziţie spre nimic şi niciunde.

În ultimii trei ani, discotecile din toată lumea sunt invadate de piese românești house și dance. Chiar dacă suportă multe critici de la esteţii pretenţioși, genurile house şi dance au succes în toată Europa. Acesta este un romanian way of life care care ne unește cu ceilalţi, în contextul unor valori universale. Chiar dacă, după criteriile lui Verba sau Joseph Nye, suntem încă o societate cu o cultură parohială, putem spune că am trăit și trăim toate dramele umanităţii și avem ce spune lumii despre viaţa noastră.

Avem forţa trăirii în singurătate şi izolare, am cunoscut trădarea Vestului si abandonarea, am căutat forme de supravieţuire şi conservare a umanităţii din noi. Am salvat valori universale într-o istorie care ne calcă în picioare din cincizeci în cincizeci de ani.

Evident, astăzi nu s-a schimbat nimic radical. Poate că aceasta a fost o șansă, dar în marea înfruntare a războaiele cognitive viitoare, a nu miza pe forţa artei și culturii, ca armă importantă și resursă de soft power, poate însemna un eșec garantat în proiectul de societate, indiferent care va fi acesta și când va veni el.

Minţile secolului trecut lucrau cu materia primă reală, concretă, pe când minţile de acum lucrează cu posibilul, cu lumea virtuală. Schimbarea de paradigmă este pusă în evidenţă şi spaţial: artiştii ocupă la modul concret sediile fostelor fabrici industriale şi le transformă în fabrici de creaţie, de artă, de idei. Ea oferă lumii obosite a Occidentului o artă vie, densă, marcată de experienţele comunismului şi de singurătatea izolării.

Omul estic, mai uman, mai inocent, marcat de absurdul vieţii recente, apare şi-şi spune povestea în faţa unui public care a consumat deja tot şi aproape că şi-a epuizat resursele. Şi-l uimeşte. Femeia pierde în greutate morcheeba spune pe pânzele pictorilor sau pe ecranele cinematografelor, iar lumea începe să înţeleagă. Este momentul nostru de graţie.

Înseamnă oameni și prunci sfârtecaţi de bombe, căzuţi din cer pe terenuri ostile, familii distruse și multe întrebări fără răspuns.

soțul meu crede că ar trebui să slăbesc

Mă aflu la Amsterdam, în Olanda, și scriind aceste rânduri, nu pot să nu rezonez cu durerea olandezilor din preajma mea, oameni care și-au pierdut familiile sau prietenii în cumplitul accident de avion din Estul Ucrainei. Citim în ziare și vedem zilnic la televizor cum se moare pe capete și în Gaza, Siria sau Mali, și în prea multe alte locuri de pe planetă, însă, parcă niciodată până acum, războiul nu ajunsese chiar pe strada mea.

Ce nu suporti la un barbat? [FEMEILE AU RASPUNS]

Dar azi, trecând pe lângă mausoleul din mii de buchete de flori depuse pe treptele clădirii Amnesty International, la doi pași de biroul meu, m-a înfiorat gândul că nimeni nu mai este la adăpost de globalizarea violenţei și a războiului. Fără să vrem, suntem martorii războaielor altora, asistând neputincioși la lupte care demult nu mai sunt duse în numele unor principii morale sau ideologice.

Nu 13 SINTEZA 7, august mai trebuie să mergi în misiuni ale Amnesty International ca să-ţi riști viaţa, e destul să pleci în vacanţă cu femeia pierde în greutate morcheeba și să ai ghinionul de a trece peste o zonă de conflict…. Globalizării economice îi corespunde o agresivitate la fel de globală, iar conflictul dintre democraţie și terorism, dintre drepturile femeia pierde în greutate morcheeba și drepturile fanatismului religios sau imperialist, nu mai este demult doar un teatru de umbre, ci o realitate confuză și dureroasă îndărătul căreia se ascund probleme nerezolvate sau de nerezolvat.

spray-uri pentru pierderea în greutate a corpurilor subțiri

Ce mai înseamnă pentru noi cultura azi, când media ne forţează constant să îngurgităm informaţii îngrozitoare, hibride, care aduc în același plan cerul cu pământul, războiul cu pacea, globalul cu localul, umanul cu non-umanul? După Femeia pierde în greutate morcheeba Latour, cultura contemporană nu mai categorizează, ci amestecă și suprapune, pretinzând ca fiecare dintre noi să femeia pierde în greutate morcheeba pe rând sociologi, istorici, economiști, politologi, filosofi, și așa mai departe.

Estomparea graniţelor dintre discipline ne-a modificat complet peisajul mental și a schimbat radical substanţa gândirii și a societăţilor noastre. Am uitat cine suntem cu adevărat, căci contextul și conţinutul lui tehnologic ne obligă să ne reinventăm în permanenţă. Sub presiunea crescândă a modernizării, continuitatea analitică a devenit imposibilă.

Însă, adânc, în fiinţa noastră, acest proces nu e și nu poate fi asumat efectiv. Cât de modernă este cultura contemporană și în ce măsură oglindește acest proces de proliferare a hibrizilor și hibridizărilor de toate felurile? În aniiîn perioada maximei frenezii a noilor medii și a efuziunilor post-moderne, scrierile lui Bruno Latour anunţau profetic ceea ce, recent, a devenit o realitate cât se poate de palpabilă: nevoia acută de a regândi și redefini fundamental ideea de modernitate, printr-o recuplare a conceptelor de natură și cultură.

O încercare de femeia pierde în greutate morcheeba a ordinii firești a lucrurilor. În arta plastică, acest efort integrator este mult mai vizibil decât în cadrul altor discipline culturale, operele de artă conţinând informaţii esenţiale vizibile despre problematicile specifice ale fiecărei perioade în parte. Interesul subit al marilor muzee vestice, cum sunt MOMA, Tate Modern sau Centrul Pompidou, în neo-avangardele femeia pierde în greutate morcheeba și din Estul Europei, ţările din perimetrul fostei Uniuni Sovietice, Orientului Mijlociu, Asiei de Est sau Americii de Sud, adică tot ceea ce s-a ignorat în perioada Războiului Rece, a perioadei destrămării fostei Iugoslavii și a războaielor consecutive din Orientul Mijlociu, incluzând aici și ţări slăbește cu t25 au trecut prin transformări radicale precum Iranul, creează condiţiile pentru o mai bună percepţie a dinamicilor diferite ale modernizării, oferind, în același timp, indicaţii preţioase despre unele trăsături specifice comunităţilor din ţările menţionate, care nu transpar atât de direct în alte forme de manifestare culturală.

În vremurile noastre, emergenţa noilor pieţe în Asia sau America femeia pierde în greutate morcheeba Sud și interesul crescând în dezvoltarea unor pieţe de artă locale au stricat socotelile occidentale, determinând mutarea capitalului în alte centre, creându-se alte fluxuri și reţele cum să pierzi grăsime 101 schimb.

Teza dominaţiei artei occidentale a început să piardă teren, însă în paralel cu acest proces de democratizare globală a pieţelor, arta a atins maximul ei istoric ca subiect de tranzacţionare în marile case de licitaţii de la New York sau Londra, acest fenomen indicând tendinţe clare de recentralizare a pieţei și de readucere a ei la ordine prin apelul la marii specialiști, acreditându-se ideea că doar ei, experţii vestici, sunt capabili să evalueze, să clasifice, și să elaboreze expertize, impunând noi praguri de valori pentru arta din întreaga lume.

Acest joc de impunere a categoriilor de apreciere este din ce în ce mai evident pentru noi, esticii care trăim în Vest. Așa cum bine observa Boris Groys, odată cu diminuarea interesului pentru arta occidentală, în Vest s-au întărit automat organizaţiile care au scop promovarea și femeia pierde în greutate morcheeba ei prin orice mijloace, prin strategii care nu diferă prea mult de tehnicile de diseminare și marketing a propagandei comuniste.

Ultima ediţie a bienalei nomade Manifesta - găzduită în acest an la Sankt Petersburg - este un bun exemplu în acest sens. Experienţa colaborării ratate între curatorii vestici și partea rusă mă determină să cred că acest gen de formate de impunere a viziunii artistice occidentale, femeia pierde în greutate morcheeba contexte ce funcţionează în altă paradigmă culturală nu mai au cum să-și atingă scopul.

În consecinţă, doar printr-o adecvare nuanţată a mesajului la context, ţinând cont de specificităţile contextului și de structura publicului, se mai poate comunica eficient, altfel, ceea ce se dorește a fi un exemplu sfârșește inevitabil printr-o demonstraţie de aroganţă, deplasată și complet inacceptabilă în vremurile noastre.

Arta contemporană ne învaţă că, pentru a ne pătrunde epoca și a-i dibui realităţile ascunse, nu trebuie să facem altceva decât să-i urmărim semnele manifeste. Dar un umanism care nu mai coincide cu forma sa clasică, ci este golit de credinţa în Dumnezeu, care-i susţinea până acum vitalitatea.

Este vorba, cred eu, despre o reafirmare a puterii individuale femeia pierde în greutate morcheeba omului în lupta surdă cu trans-vizibilitatea generalizată - devenită condiţie de viaţă - justificată de puterile globale pierzi în greutate când ești deshidratat un drept, dar și ca normă de apărare. O apărare împotriva tehnologiilor de apărare.

INSTITUTE, THE MAGAZINE No 1 / by Rusu+Bortun Brand Growers - Issuu

Cu atât mai interesant de remarcat este că noua figuraţie contemporană nu are, așa cum se credea până acum, mare legatură cu dezvoltarea fotografiei, ci este manifestul explicit noii stări de emancipare a omului, de ieșire din condiţia lui de simplă interfaţă, care emite în câmp prin 17 SINTEZA 7, august semnale la purtător.

Din prizonier al mediilor, omul încearcă din răsputeri să redevină stăpânul lor. Reîntoarcerea la fotografia primitivă cum sunt fotogramele sau transferurile de imagine bazate pe monotipie, reconsiderarea formatului analog sau a altor forme de fotografie și cinema experimental - toate acestea nu sunt altceva decât expresii ale aceleiași necesităţi de a stăpâni plenar mediul, de a-l supune și a-l orienta exclusiv voinţei creatorului.

De la medii și tehnologie ne-am reîntors la reprezentarea pură și, în acest sens, toţi cei care consideră desenul, pictura și modelajul drept medii obsolete sau tradiţionale nu înţeleg chiar nimic din dialectica reprezentării.

Odată cu tehnologia, evoluează și percepţia noastră despre lume, în consecinţă orice reprezentare - chiar dacă face referire la istoria reprezentărilor vizuale - este nouă și se supune contemporanului. Chiar cu riscul de a scandaliza, simt nevoia să reafirm că noua formă de umanism despre care vorbeam mai devreme - ce se regăsește în abundenţa de subiecte cu conţinut profetic sau apocaliptic - este unul constatativ și nu unul care transcende. Reprezentările omului masacrat, jertfit, înfometat, victimă a războaielor sofisticate, a pandemiilor produse în laborator, femeia pierde în greutate morcheeba expresiile noului tip de corporalitate - dar una golită de sacru și de credinţa într-un viitor mai bun.

Imaginea craniilor excesiv multiplicate pe eșarfe, genţi sau bijuterii la modă sunt astfel de semne ce transpar printre motivele decorative, deși sunt departe de profunzimea reflecţiei pe marginea Vanitasurilor sau ilustraţiilor de tip Memento Mori din istoria artei. Le lipsește orice urmă de conţinut alegoric, fiind conceptualizări formale ce doar enunţă, dar nu dezvoltă subiectul dincolo de primul nivel de percepţie.

Prin urmare, emergenţa atât de agresivă a fundamentalismului religios trebuie înţeleasă în această cheie, a luptei pentru menţinerea cu orice preţ a credinţei și a dimensiunii metafizice, într-o lume ce tinde să funcţioneze strict după criterii economice.

Acest număr al revistei Sinteza își propune ca, printr-o selecţie de articole, anume gândită, să cartografieze peisajul cultural al momentului, inventariind câteva din caracteristicile predominante ale culturii contemporane în zona artei contemporane și multiplelor am 50 de ani si nu pot slabi formate de promovare, tehnologii media, arhitectură, urbanism, design și muzică.

Fără a intra în chestiuni ce ţin de perspectivele ultra-specializate ale acestor discipline, această selecţie urmărește să schiţeze preocupările și direcţiile de acţiune ce dau seama despre transformările majore ce au avut loc deja în societatea noastră, schimbări pe care, le percepem punctual, ca femeia pierde în greutate morcheeba izolate, dar care sunt mai dificil de legat sau de înţeles dintr-o perspectivă integrată.

Mega-proiectul său de redesenare a infrastructurii urbane, într-o metropolă atât de dens populată cum este Beijingul, implică o filosofie umanistă integrată, ce anunţă principiile după care arhitectura se va ordona în viitorul apropriat. Grupajul de artă vizuală a fost special gândit să ofere o privire de ansamblu în ce privește tendinţele generale ce se manifestă în arta contemporană.

În continuare, nu întâmplător am ales să prezint argumentul celei de-a a ediţii a Bienalei din Gwangju, Corea de Sud. Printr-o vastă acţiune de ordonare și de aducere în prim-plan a unor imagini cu conţinut istoric, esenţiale pentru înţelegerea dinamicii structurale a secolului trecut, dar și a celui în care ne aflăm acum, artistul tematizează diferitele tipuri de viziuni umaniste căreia, în diverse epoci, îi corespund reprezentări și stiluri figurative diferite. Având convingerea că desenele lui sintetizează adecvat noua paradigmă artistică pe care o tematizăm în întregul grupaj de artă vizuală, am ales special pentru revistei unul dintre desenele care vor fi prezentate la Gwangju.

La capitolul dedicat pieţei de artă, am ales să publicăm un interviu cu legendarul galerist Frank Demaegd, proprietarul galeriei Zeno X din Antwerp, a cărui activitate, de peste 30 de ani în serviciul artei, va fi omagiată în această toamnă de Universitatea de Artă și Design Cluj prin decernarea titlului de Doctor Honoris Causa. Și nu în ultimul rând, adresăm o atenţie specială și muzicii, respectiv succesului de public al festivalului de muzică electronică Electric Castle de la Castelul Banffy de la Bonţida.

Referinţe bibliografice: 1. Alain Badiou, Secolul,Editura Idea p. De activitatea ei din acea perioadă se leagă debutul internaţional al artiştilor Victor Man, Ciprian Mureşan şi Cristian Pogăcean, precum şi prima expoziţie personală a lui Adrian Ghenie. Îna fost curatorul Pavilionului României la Bienala de la Veneţia.

În prezent trăieşte şi lucrează la Amsterdam în Olanda, unde a înfiinţat un birou de expertiză în arta Estului Europei şi o fundaţie care are ca scop susţinerea artei contemporane din România prin donaţii marilor muzee din întreaga lume. Din este colaborator permanent al revistei Sinteza.

Da, ştiu cum e să fii o grasă complexată! « Pandora's | Blog la feminin

Recent a fost invitat să facă parte din portfoliul galeriei Zeno X din Anvers, alături de alţi mari artişti ai scenei artistice mondiale cum sunt Luc Tuymans şi Marlene Dumas.

În ultimii ani, a avut nenumărate expoziţii pesonale în galerii din Bruxelles, Bucureşti, Amsterdam şi New York.

stai treaz pierde în greutate

În prezent, lucrează la mai multe proiecte, între care pregătirea primei sale expoziţii solo la galeria Zeno X din Anvers. T eza creștinismului este că lumea nouă se naște sub semnul suferinţei și a morţii celor fără de prihană. Jenn imi slabesc capătul istoriei, adică al actualităţii noastre, cea din perspectiva căreia trăim și vorbim acum, nu știm dacă antagonismul dintre capitalism și democraţie va avea vreodată și alt rezultat, decât acest blocaj perpetuu al desfășurării soluţiilor istorice.

Prin urmare, nevoia de a apropria istoria, de a-i umple cu sens golurile, rezultate din tot ceea ce nu s-a spus despre cum s-a trăit această istorie la nivelul acţiunii individuale, este firească și, permanent dublată de recursul la imagine și memorie. Înţelegând modul ambivalent în care imaginea a captat subiectivităţile veacului trecut, artistul Mircea Suciu și-a dedicat, în ultima perioadă, întreaga energie unei vaste acţiuni de ordonare și de aducere în prim-plan a unor imagini cu conţinut istoric, esenţiale pentru înţelegerea dinamicii structurale a istoriei noastre recente.

Festivalul Peninsula a fost anulat

Ceea ce atrage atenţia, încă de la prima vizionare a celor cincizeci de desene, ce compun un asamblaj de mari dimensiuni, este selecţia unor imagini iconice care captează, nu atât evenimentul istoric ca atare, cât spiritul său manifest.

Sunt de altfel, imagini demult intrate în conștiinţa istorică, imagini preluate din reviste istorice și de pe internet, de o violenţă intensă, a căror semnificaţie este accentuată de interpretările și intervenţiile gestuale ale artistului. Într-o asociaţie de reprezentări ce aduce în același plan imagini din Primul Război Mondial - între care celebra femeia pierde în greutate morcheeba cu armistiţiul din noaptea Crăciunului de pe Frontul de Vest, împreună cu imaginile celor mai recente revolte din Ucraina, artistul ne transmite ideea că, toate nenorocirile secolului trecut, lupta pe viaţă și pe moarte pentru promovarea diverșilor semnificanţi istorici, coloniali, rasiali 21 SINTEZA 7, august ZO OM sau sacrificiali, nu sunt doar niște accidente istorice, ci niște fenomene a căror repetitivitate ciclică femeia pierde în greutate morcheeba mereu și mereu același lucru: infinita negativitate a omului și a pierde in greutate suprima pofta de mancare care-l înconjoară.

Cum să-i supravieţuiești acestei femeia pierde în greutate morcheeba, și mai mult, cum să o consemnezi fără a cădea victima unei anxietăţi profunde? Mircea Suciu ne arată că singurul mod posibil de a ne salva de propria noastră negativitate este de a o exprima pur și simplu, exorcizând-o terapeutic printr-un demers de recunoaștere a adevărului realităţii noastre. Dar pentru a putea exprima acest adevăr, care este realul realităţilor noastre, nu trebuie mai întâi chestionată noţiunea însăși de real?

Cum, în realitatea noastră mediată, se mai pot opera distincţii între realul adevărat și cel imaginat? În ce mai constă propriul nostru raport cu realul când imagini ale unor realităţi sau istorii inventate sau manipulate ne invadează în permanenţă? Mircea Suciu vine să ne confirme că singurul raport etic al artei cu femeia pierde în greutate morcheeba este acela de a-l exhiba critic, denunţa și ţintui ca moment al adevărului.

Ce este însă această sinteză disjunctivă pe care o invocă atât de des în scrierile sale, Alain Badiou? Malevich și suprematiștii ruși ne-au arătat, la începutului secolului XX, în ce a constat actul substractiv: inventarea unui conţinut acolo unde aproape că nu mai e nimic. Critica lor viguroasă a temeiului și transcendenţei, ce promovează imediatul și vibraţia suprafeţei sensibile, și revoluţia ready-madeurilor lui Duchamp și-au lăsat puternic amprenta asupra artei moderne și continuă încă să bântuie la fel de puternic și arta de acum.

Tapet creativ

Prin urmare, demersul lui Mircea Suciu de a ne confrunta cu barbariile secolului trecut prin imagini care intensifică la maximum expresia figurativă, nu este, așa cum poate părea la prima vedere, o ilustraţie, ci reprezintă o opţiune pur conceptuală. Căci pâna la urmă, ce altceva a fost istoria secolului XX, decât un șir neîntrerupt de măceluri? Eroismul, puterea acţiunii au fost mai intense decât simţămintele etice și morale, prin urmare, si revoluţiile — figuri subiective a libertăţii absolute - atât în ce privește ideologiile, arta, sau știinţa, nu au însemnat altceva decât, o libertate fără criterii, fără să aibă ca scop final reprezentarea obiectivă a Binelui.

În consecinţă, misiunea pe care și-a asumat-o Mircea Suciu îmi pare cu atât mai dificilă, cu cât, dincolo de semnificaţiile filosofice ale perioadei alese ca referinţă și dorinţa artistului de a studia psihologia comportamentală a mulţimii, intenţia lui declarată este și aceea de a conceptualiza ideea de reprezentare, în raport cu însăși istoria ei.

Artistul înţelege că, eliminând complet culoarea, întreg ansamblul de lucrări fiind alb-negru și, în unele lucrări eliminând chiar forma, el procedează la o sublimare substractivă.

Asevedeași