Pierdere în greutate atemporală ogden ut

pierdere în greutate atemporală ogden ut

Bun de tipar: 20 februarie Coli de tipar Editura Echinox CP. M voi limita la o scurt prezentare istoric, nainte de a ncepe investigaia propriu-zis, care ar trebui, cel puin cnd va ajunge la capt, s dea un sens acceptabil noiunii de existen - un sens n care ar trebui s-i gseasc expresia tocmai rennoirea fenomenologiei graie hermeneuticii. Nu e inutil s amintesc c problema hermeneutic s-a pus mai nti n limitele exegezei, adic n cadrul unei discipline ce-i propune s neleag un text plecnd de la inteniile lui, pe baza a ceea ce vrea el s spun.

Dac exegeza a dat natere problemei hermeneutice, adic unei probleme de interpretare, e din cauz c lectura unui text, orict ar fi ea de legat de un quid, adic pierdere în greutate atemporală ogden ut scopul n vederea cruia" acesta a fost scris, se svrete ntotdeauna n interiorul unei'comuniti; al unei tradiii sau al unui curent de gndire vie7:ce dezvolt presupoziii i exigene: de exemplu, lectura miturilor greceti n coala stoicilor, fcut pe baza unei fizici i a unei etici filosofice, implic o hermeneutic foarte deosebit de interpretarea rabinic a Thorei n Halacha sau n Haggada; la rndul ei, interpretarea Vechiului Testament n lumina evenimentului eristic de ctre generaia apostolic face o cu totul alt lectur a evenimentelor, instituiilor i personajelor biblice dect cea a rabinilor.

Dar prin ce se leag de filosofie aceste dezbateri exegetice? Prin faptul c exegeza implic o ntreag teorie a semnului i a semnificaiei, cum vedem de pild n Despre doctrina cretin a sfntului Augustin. Mai exact, dac un text poate avea mai multe sensuri, de exemplu un sens istoric i unul spiritual, trebuie s recurgem la o noiune de semnificaie mult mai complex dect cea a semnelor zise univoce, pe care o folosete logica argumentrii.

Iat cum hermeneutica nu rmne doar o tehnic a unor specialiti -acea techne hermeneutiki a interpreilor de oracole i de minuni; ea pune n joc problema general a nelegerii. Tocmai din acest motiv, nici o interpretare important nu s-a putut constitui fr mprumuturi din modalitile de nelegere ce erau la ndemn ntr-o epoc dat: mit, alegorie, metafor, analogie etc. Aceast legtur a interpretrii - n sensul precis de exegez textual cu nelegerea - n sensul larg de ptrundere a sensului semnelor - e atestat chiar de unul dintre sensurile tradiionale ale cuvntului hemeneutic, care ne vine dinPen hermeneias Despre interpretare a lui Aristotel.

Aceasta e prima i cea mai veche relaie dintre conceptul de interpretare i cel de nelegere; ea face ca problemele tehnice ale exegezei textului s comunice cu problemele - mai generale - ale semnificaiei i ale limbajului.

Exegeza nu va da ns natere hermeneuticii generale dect n urma unei dezvoltri ulterioare: cea a filologiei clasice i a tiinelor istorice, la sfritul secolului al XVIII-lea i la nceputul secolului al XlX-lea.

Problema hermeneutic devine una filosofic odat cu Schleiermacher i Dilthey. Subtitlul capitolului de fa, Originea hermeneuticii, face aluzie n mod expres la titlul vestitului eseu din al lui Dilthey: problema lui Dilthey era de a da tiinelor spiritului, Geisteswissen-schaften, o validitate comparabil cu cea a tiinelor naturii, n epoca filosofiei pozitiviste.

Pus n astfel de termeni, problema era epistemologic: era vorba de a elabora o critic a cunoaterii istorice, la fel de puternic ca i critica kantian a cunoaterii naturii, i de a-i subordona procedeele aflate n dispersie ale hermeneuticii clasice: legea nlnuirii interne a textului, legea contextului, cea a cadrului geografic, etnic, social etc.

Rezolvarea problemei depea ns resursele simplei epistemologii: interpretarea care, pentru Dilthey,se refer la documentele fixate prin scriere, pierdere în greutate atemporală ogden ut doar o provincie a domeniului mult mai vast al nelegerii, ce trece de la viaa psihic a cuiva la una strin; problema hermeneutic deviaz, astfel, spre psihologie: pentru o fiin finit, a nelege nseamn a te putea transporta ntr-o alt via; nelegerea istoriei pune aadar n joc toate paradoxurile istoricitii: cum poate o fiin ce triete n istorie s neleag istoria, la modul istoric?

La rndul lor, aceste paradoxuri trimit la o problematic mult mai fundamental: cum se poate obiectiva viaa prin mecanismele de exprimare? Dac viaa nu poart n ea semnificaii nc pierdere în greutate atemporală ogden ut la nceputurile ei, nelegerea nu poate fi niciodat posibil; dar pentru ca aceast nelegere s poat fi fixat nu trebuie cumva s proiectm n micarea vieii logica dezvoltrii imanente pe care Hegel o numea concept!

Nu trebuie cumva s ne nsuim pe ascuns resursele filosofiei spiritului ca s putem face filosofia vieii? Tocmai aceasta e dificultatea hotrtoare care ne poate ndrepti s cutm o structur primitoare n fenomenologie, sau, relund imaginea de la nceputul rndurilor de fa, planta slbatic pe care vom putea grefa altoiul hermeneutic.

Mai nti, o cale scurt, despre care voi vorbi la nceput, i una lung, pe care o propun pierdere în greutate atemporală ogden ut a fi parcurs. Calea scurt e calea ontologiei nelegerii, n maniera lui Heidegger.

Numesc cale scurt o astfel de ontologie a nelegerii, deoarece, renunnd la dezbaterea privind metoda, ea se instaleaz din capul locului n planul ontologiei fiinei finite, regsind n aceasta nelegerea ca pe un mod de a fi, i nu doar ca pe unul de a cunoate. Problema hermeneutic devine astfel o problem de analitic a acestei fiine, desemnat n german prin cxwwhxXDasein, scădere a apetitului pierdere în greutate exist prin nsui faptul c nelege.

A dori, mai nti, s art de ce e corect ontologia nelegerii, nainte de a spune de ce propun un drum mai ocolit i mai greu de fcut, ce va fi pregtit de consideraii lingvistice i semantice.

sara haines pierdere în greutate carne de vită pentru pierderea de grăsime

Dac ncep cu acest act de echitate fa de filosofia lui Heidegger, e din cauz c nu o socotesc o rezolvare contrar celei pe care o propun. Analitica lui Dasein nu e termenul unei alternative care ne-ar constrnge s alegem ntre o ontologie a nelegerii i o epistemologie a interpretrii.

Calea lung pe care o sugerez are, printre altele, i ambiia de a mpinge reflecia la nivelul ontologiei; acest lucru se va desfura ns gradat, graie demersurilor succesive ale semanticii i ale refleciei filosofice. Dar chiar dorina de a construi o ontologie pune n micare ntreprinderea mea, ferind-o de a se mpotmoli ntr-o filosofie lingvistic de genul celei a lui Wittgenstein, sau ntr-o filosofie reflexiv de tip neokantian.

I Climbed \

Mai precis, problema mea va fi aceasta: ce i se poate ntmpla epistemologiei interpretrii, nscut dintr-o reflecie asupra exegezei, asupra metodelor de studiere a istoriei, a psihanalizei, a fenomenologiei religiei etc.

S vedem mai nti care snt exigenele ontologiei nelegerii. Pentru a sesiza mai bine sensul revoluiei n gndire pe care ea o propune, e util s trecem, printr-o singur micare, la captul evoluiei ce a avut loc ntre Cercetrile logice ale lui Husserl i Fiin i timp a 10 lui Heidegger, chiar dac mai apoi ne vom ntreba ce a fost semnificativ, n fenomenologia lui Husserl, fa de aceast revoluie n gndire. Lucrul pe care-1 vom avea n vedere n ntreaga lui radicalitate e rsturnarea de problematic care a instalat o ontologie a nelegerii n locul epistemologiei interpretrii.

Trebuie s ne ndeprtm de maniera gnoseologic, erkenntnistheo-retisch de a pune problema, i prin urmare s renunm la ideea c hermeneutica ar fi o metod vrednic de a lupta cu arme egale cu metodele tiinelor naturii. Dac am propune o metod a nelegerii am rmne n continuare prizonierii presupoziiilor cunoaterii obiective i ai prejudecilor teoriei kantiene a cunoaterii.

E nevoie aadar arde grăsime albă ieim n mod deliberat din cercul magic al problematicii subiectului i pierdere în greutate atemporală ogden ut, i s ne punem ntrebri asupra fiinei. Pentru a dezvolta ns o interogaie asupra fiinei n general, va trebui, mai nti, s ne ntrebm care e fiina luiDasein, cu alte cuvinte: ce este fiina care exist ntr-un mod aparte - acela care const n a nelege fiina?

Cred c e perfect normal s se procedeze la rsturnarea total a raportului dintre nelegere i fiinare - dorina cea mai adnc a filosofiei lui Dilthey, n msura n care viaa e conceptul major n opera lui, iar nelegerea istoric nu e pur i simplu corespondentul teoriei despre natur; raportul dintre via i expresiile ei e mai degrab rdcina comun a unui raport dublu: pe pierdere în greutate atemporală ogden ut o parte ntre om i natur, pe de alta ntre om i istorie.

Dac urmm aceast pierdere în greutate atemporală ogden ut, problema ce se pune nu e de a ntri cunoaterea istoric fa de cunoaterea naturii, ci de a face investigaii n subsolul cunoaterii tiinifice, privit n ntreaga ei generalitate, pentru a putea stabili, ntre fiina istoric i ansamblul fiinei, o legtur mai originar dect raportul dintre subiect i obiect n teoria cunoaterii. Cum ne poate ajuta fenomenelogia lui Husserl dac punem problema hermeneutic n termeni de ontologie? O astfel de ntrebare ne invit s ne rentoarcem de la Heidegger la Husserl, i s-1 reinterpretm pe acesta din urm n termeni heideggerieni.

Pe acest drum de ntoarcere l vom ntlni, desigur, pe btrnul Husserl, autorul Crizei tiinelor europene; ntemeierea fenomenologic a ontologiei trebuie cutat, n primul rnd, aici.

Aportul lui Husserl la constituirea hermeneuticii e dublu: pe de o parte, critica obiectivismului" e dus pn la ultimele ei consecine doar n ultima faz a fenomenologiei; aceast critic a 11 obiectivismului are legtur cu problema hermeneutic nu numai indirect, prin faptul c pune sub semnul ndoielii pretenia epistemologiei tiinelor naturii de a furniza singurul model metodologic valabil pentru tiinele umane, ci i direct, prin faptul c-i pune ntrebri n legtur cu ncercarea dilthean de a introduce n tiinele spiritului o metod la fel de obiectiv ca i cea a tiinelor naturii.

Pe de alt parte, ultima faz a fenomenologiei husserliene articuleaz critica obiectivismului cu o problem pozitiv, ce deschide drumul ontologiei nelegerii; aceast nou problematic are ca tem Lebenswelt, lumea vieii", altfel spus un strat al experienei anterior raportului subiect-obiect, care era tema directoare a tuturor formelor de neokantianism. Dac ultimele scrieri ale lui Husserl au prin urmare un scop subversiv - ncercarea de a pune o ontologie a nelegerii n locul epistemologiei interpretrii - avem n schimb puternice suspiciuni fa de tnrul Husserl i de lucrrile ce se ealoneaz ntre Cercetrile logice i Meditaiile carteziene.

Desigur, tocmai el a fost dechiztorul de drumuri, deoarece a desemnat subiectul ca pe un pol de intenii pe care le poart n sine, corelndu-1 nu cu natura, ci cu cmpul semnificaiilor.

Privit retrospectiv, cu punctul de plecare n btrnul Husserl i mai ales n Hei-degger, fenomenologia poate aprea, nc de la nceputurile ei, ca ntia contestare a obiectivismului; ceea ce ea numete fenomene snt corelatele vieii intenionale, adic unitile de semnificaie ieite tocmai din ea.

  1. Хейл хорошо знал, что этот лифт делает только одну остановку - на «Подземном шоссе», недоступном для простых смертных лабиринте туннелей, по которым скрытно перемешается высокое начальство агентства.
  2. Nici o alăptare de slăbit
  3. Нацисты сконструировали потрясающую шифровальную машину, которую назвали «Энигма».
  4. Pierdere în greutate mama iunie

Nu e ns mai puin adevrat c tnrul Husserl nu a fcut dect s reconstruiasc un nou idealism, foarte apropiat de neokantianismul pe care-1 combate. Teoria nelegerii s-a cldit, prin urmare, mpotriva tnrului Husserl i a tendinelor platonizante i idealizante ale teoriei sale a semnificaiei i a intenionalitii.

Iar dac ultimele scrieri ale lui Husserl se deschid spre ontologie, lucrul se datoreaz eecului ncercrii de reducere a fiinei, aprnd aadar n pierdere în greutate atemporală ogden ut n care rezultatul final al fenomenologiei a scpat de sub controlul proiectului iniial; n locul subiectului idealist nchis n sistemul lui de semnificaii, fenomenologia descoper, fr voia ei, o fiin vie ce are dintotdeauna, ca orizont al tuturor inteniilor ei, o lume - lumea.

Vedem foarte bine la ce grad de radicalitate snt aduse problema nelegerii i cea a adevrului. Cea a istoricitii nu se mai refer la cunoaterea istoric privit ca metod; ea precizeaz maniera n care existentul e mpreun" cu ceilali existeni.

Dintr-o dat, capacitatea vieii de a se distana de ea nsi, de a se transcende, devine o structur a fiinei finite. Iar dac istoricul se poate msura cu criteriul faptului studiat i dac se poate egala cu acesta, lucrul se ntmpl din cauz c att el ct i obiectul lui fac parte din istorie.

Explicitarea caracterului istoric e aadar prealabil oricrei metodologii. Ceea ce era cndva o limit a tiinei - anume istoricitatea fiinei- devine acum solul constitutiv al ultimei.

Ceea ce era un paradox -faptul c cel ce interpreteaz aparine obiectului - devine o trstur ontologic. Iat ce revoluie a adus ontologia nelegerii; actul de a nelege ajunge s fie un aspect al lui Dasein i al deschiderii acestuia spre fiin".

Arta psihanalizei este un proces care se inventează pe sine pe măsură ce se desfăşoară şi evoluează, acesta este subiectul acestui capitol.

Problema adevrului nu mai e una pierdere în greutate atemporală ogden ut metod, ci o problem de manifestare a fiinei, pentru o fiin a crei existen const n nelegerea fiinei. Orict de mare ar fi puterea de seducie a acestei ontologii fundamentale, eu propun s explorm doresc să slăbească urgent alt drum i s articulm altfel problema hermeneutic cu fenomenologia.

De ce m retrag din faa analiticii lui Dasein? Pentru urmtoarele dou motive: din cauza modalitii radicale a interogaiei heideggeriene, problemele care ne-au pus n micare cercetarea nu numai c rmn nerezolvate, dar se pierd din vedere, n ce fel, ne ntrebam, ne putem dota cu un instrument de lucru n exegez, cu alte cuvinte n nelegerea textelor?

Cum s fundamentm tiinele istorice fa de tiinele naturii?

Eseuri de Hermeneutica.conflictul Interpretarilor- Paul Ricoeur 1

Cum s arbitrm conflictul interpretrilor rivale? Aceste probleme snt, la modul propriu, neluate n seam n hermeneutica fundamental, i aceasta intenionat: hermeneutica nu-i propune ca scop s le soluioneze, ci s le dizolve; iat de ce Heidegger 13 nu a avut deloc n vedere vreo problem particular ce se refer la nelegerea unui existent sau a altuia: el a inut doar s ne reeduce ochiul i s ne reorienteze privirea; a vrut s subordonm cunoaterea istoric nelegerii ontologice, la fel cum o form derivat provine dintr-una originar.

Nu ne ofer ns nici un mijloc de a arta n ce sens nelegerea istoric propriu-zis deriv dintr-o nelegere originar. Dar atunci nu e mai bine s plecm de la formele derivate ale nelegerii i s reperm n ele semnele derivrii? Lucru pierdere în greutate atemporală ogden ut implic ca punct de plecare tocmai planul n care se exercit nelegerea, altfel spus planul limbajului.

Aceast prim remarc o antreneaz pe a doua: pentru ca rsturnarea nelegerii epistemologice spre fiina ce nelege s fie posibil, ar trebui mai nti s putem descrie direct - fr scrupule epistemologice prealabile - fiina privilegiat a lui Dasein, aa cum acesta e constituit n el nsui, iar apoi s regsim nelegerea ca pe unul dintre modurile de a fi.

Greutatea ce apare n trecerea de la nelegerea ca mod de cunoatere la nelegerea ca mod de a fi const n urmtoarele: nelegerea, care e un rezultat al analiticii lui Dasein, e tocmai lucrul prin care i n care fiina se nelege ca fiin. Nu trebuie, atunci, s cutm tot n limbaj indicii care confirm c nelegerea e un mod de a fi? Aceste dou obiecii conin ns i o propunere pozitiv: de a nlocui calea scurt a analiticii lui Dasein cu calea lung deschis de analiza limbajului.

Astfel, vom pstra n mod constant contactul cu disciplinele ce se strduiesc s practice interpretarea la modul metodic, i vom rezista ispitei de a despri adevrul, propriu nelegerii, de metoda folosit de disciplinele nscute din exegez. Dac prin urmare o nou problematic a existenei va putea fi elaborat n cele ce urmeaz, lucrul nu va putea fi posibil dectplecnd de la elucidarea semantic a conceptului de interpretare comun tuturor disciplinelor hermeneutice, i pe baza acesteia.

slăbește bătrânețea pierde grăsime de sus în jos

Semantic ce se va organiza n jurul temei centrale a semnificaiilor cu sensuri multiple ori multivoce, sau, dup cum vom spune mai departe, simbolice voi justifica echivalenele cnd va veni momentul. Voi arta imediat cum concep accesul la problema existenei fcnd un ocol semantic: elucidarea pur i simplu semantic rmne n aer" atta timp ct nu am artat c nelegerea expresiilor multivoce sau simbolice e un moment al nelegerii eului de ctre el nsui; iat cum cercetarea semantic se leag de o investigaie reflexiv.

  • Молодые люди поднялись по ступенькам, и двигатель автобуса снова взревел.
  •  Как.
  • В данный момент эта чертова программа надежно зашифрована и абсолютно безопасна.

Subiectul ce se interpreteaz pe sine interpretnd semne nu mai e ns un cogito, ci un existent ce descoper, prin exegeza propriei sale viei, c e aezat n 14 fiin, nainte de a se ntemeia i de a se poseda pe sine.

Astfel, hermeneutica ar putea descoperi o manier de a exista ce ar consta, n totalitate, n a fi interpretat. Numai reflecia, desfiinndu-se ca reflecie, ne poate readuce la rdcinile ontologice ale nelegerii. Lucru care se ntmpl nencetat n limbaj, i de asemenea n micarea reflexiv. Iat drumul abrupt pe care l vom urma. Prin urmare, nu e inutil s cutm n domeniul semanticii o ax de referin pentru ntregul cmp hermeneutic.

Exegeza ne-a obinuit deja cu ideea c un text are mai multe sensuri, c aceste sensuri se ntreptrund, c sensul spiritual e transferat" precum la sfintul Augustin translata signa de la cel istoric sau literal, printr-un fel de suplimentare de sens. Schleiermacher i Dilthey ne-au nvat i ei s privim textele, documentele i monumentele ca pe nite expresii ale vieii fixate prin scriere.

Exegeza face drumul invers al acestei obiectivri a puterilor vieii n conexiuni fizice, i apoi n serii istorice: obiectivare i fixare ce constituie o alt form de transfer al sensului.

El a urmrit ramificrile acestei distorsionri n expresiile culturale ale artei, moralei i religiei, fcnd astfel s se nasc o exegez a culturii foarte asemntoare cu cea a lui Nietzsche. Nu e aadar lipsit de sens ncercarea de a cuta ceea ce am putea numi articularea semantic a oricrei hermeneutici, fie ea general sau particular, fundamental sau special. Mai vedem i faptul c elementul comun, ce se regsete pretutindeni, de la exegez la psihanaliz, e o anumit arhitectur a sensului, ce poate fi numit dublu sens sau sens multiplu, al crui rol e, ntotdeauna, chiar dac n modaliti diferite, de a arta un lucru 15 ascunzndu Cndva, am explorat un sector bine determinat al acestei semantici - limbajul mrturisirii ce constituie simbolica rului; ca urmare, propun cuvntul simbolic pentru aceste expresii multivoce.

  • Анализ затрат на единицу продукции.
  • Раздался выстрел, мелькнуло что-то красное.
  •  Ты прав - и так и должно быть! - сурово отрезала Сьюзан.

Eu numesc simbol orice structur de semnificaie n care sensul direct, primar, literal desemneaz, pe deasupra, un alt sens indirect, secundar, figurat, ce nu poate fi sesizat dect prin mijlocirea celui dinti. La rndul lui, conceptul de interpretare primete i el o accepie determinat; propun s-i dm aceeai extensie ca i simbolului. Interpretarea, dup cum vom arta, e strdania unei gndiri ce ncearc s descifreze sensul ascuns n sensul aparent, i s desfoare nivelurile de semnificaie implicate n semnificaia literal.

Tot astfel, simbolul i pierzi din greutate la schi devin concepte corelative; exist interpretare acolo unde pierdere în greutate atemporală ogden ut sens multiplu, interpretarea urmnd s aduc la lumin pluralitatea sensurilor.

Din aceast dubl delimitare a cmpului semantic -nspre simbol i nspre interpretare - rezult un numr de sarcini pe care m voi mulumi s le trec rapid n revist. Pe de o parte, ea trebuie s procedeze la o enumerare ct mai ampl i mai complex a formelor simbolice. Calea inductiv e singurul drum de acces la nceputul cercetrii, deoarece problema ce se pune e tocmai de a determina structura comun diferitelor modaliti ale expresiei simbolice. La acest capitol am putea cita, fr s ne grbim s reducem domeniile avute n vedere la unitate, simbolurile cosmice clarificate de fenomenologia religiei a lui Van der Leeuw, Maurice Leenhardt, Mircea Eliade; simbolismul viselor descris de psihanaliz, cu toate echivalenele lui n folclor, legende, dictonuri i mituri; creaiile verbale ale poeilor, ce se conformeaz unui fir conductor de imagini senzoriale, vizuale, acustice sau de alt fel, ori simbolicii spaiului i timpului.

Nu a existat simbolic nainte ca omul s poat vorbi, chiar dac fora simbolului are rdcini mai adnci; cosmosul, dorina, imaginarul i croiesc drum spre exprimare numai prin limbaj: pentru ca lumea s fie reluat, devenind astfel hierofanie, e nevoie, ntotdeauna, de cuvnt.

(PDF) SET FEELINGS | Albert Gabriela - voluntarii.ro

Aceast enumerare a modalitilor de exprimare simbolic se cere completat de o criteriologie, care ar trebui s precizeze constituia semantic a unor forme nrudite precum metafora, alegoria, similitudinea. Care e funcia analogiei n transferul sensului"? Cum putem integra acestei constituiri a sensului simbolic mecanismele visului descoperite de Freud? Le putem cumva suprapune unor forme retorice deja cunoscute, precum metafora i metonimia?

Iar mecanismele de distorsionare ce funcioneaz n ceea ce Freud numete munca depus n vis" acoper oare acelai cmp semantic ca i procedeele simbolice atestate de fenomenologia religiei? Iat ce probleme de structur ar trebui s fie rezolvate de criteriologie. La rndul ei, criteriologia nu poate fi desprit de studiul procedeelor de interpretare.

Prin urmare, problemele puse de simbol se reflect n metodologia interpretrii. E interesant de vzut, n acest sens, c interpretarea ocazioneaz metode foarte disparate, ba chiar opuse. Mai sus, am fcut aluzie la fenomenologia religiei i la psihanaliz. Cele dou se opun ct se poate de mult.

Lucru care nu e ns deloc de mirare: interpretarea are ca punct de plecare determinarea multipl a simbolurilor - supradeterminarea acestora, cum spun psihanalitii. Prin definiie ns, fiecare interpretare reduce aceast bogie i plurivocitate, traducnd" simbolul prin criterii de lectur ce-i snt proprii.

Sarcina criteriologiei ar fi tocmai de a arta c forma interpretrii se afl n relaie strns cu structura teoretic a sistemului hermeneutic avut n vedere. De exemplu, fenomenologia religiei procedeaz la descifrarea obiectului ei n rituri, mituri, credine, ns face acest lucru 16 17 plecnd de la o problematic a sacrului ce-i definete strucura teoretic. La cellalt pol, psihanaliza cunoate doar o dimensiune a simbolului: acesta e un rest al dorinelor refulate. Prin urmare, psihanaliza va lua n consideraie doar reeaua de semnificaii constituit n inconient plecnd de pierdere în greutate atemporală ogden ut refularea primar i avnd n vedere de asemenea aporturile ulterioare ale refulrii secundare.

Nu-i putem reproa psihanalizei aceast limitare, deoarece e raiunea ei de a fi. Teoria psihanalitic, pe care Freud o numete metapsihologie, restrnge regulile descifrrii la ceea ce am putea numi semantica dorinei; psihanaliza nu poate gsi dect ceea ce caut; iar ceea ce caut e semnificaia economic" a reprezentrilor i a afectelor care apare n vis, n nevroz, n art, n moral,n religie; nu va gsi aadar altceva dect expresii deghizate ale reprezentrilor i afectelor ce in de dorinele cele mai arhaice ale omului; exemplu ce arat foarte bine amploarea hermeneuticii filosofice, la simplul nivel semantic.

Thomas-H.-Ogden-Arta-Psihanalizei.pdf

Ea debuteaz cu o investigare n extensie a formelor simbolice i cu o analiz n adncime a structurilor simbolice; continu cu confruntarea stilurilor hermeneutice i cu critica sistemelor de interpretare, punnd n legtur diversitatea meodelor hermeneutice cu structura teoriilor corespunztoare. Se ajunge astfel la pregtirea sarcinii celei mai importante, ce ar trebui s fie un act de arbitraj ntre preteniile totalitare ale fiecrei interpretri. Artnd n ce fel fiecare metod e expresia formei unei teorii, hermeneutica le justific pe toate, n limitele propriilor lor circumscrieri teoretice.

Aceasta ar fi funcia critic a hermeneuticii, considerat la simplul nivel semanic.

Eseuri de voluntarii.roctul Interpretarilor- Paul Ricoeur 1

Pierdere în greutate atemporală ogden ut avantaje ale pierdere în greutate atemporală ogden ut astfel de demers sar n ochi. Mai nti, investigarea semantic menine hermeneutica n contact cu metodo-logiile practicate efectiv i nltur riscul de a despri conceptul de adevr de conceptul de metod.

povești reale despre pierderea în greutate cel mai bun mod de a pierde în greutate pinterest

Pe deasupra, asigur implantarea hermeneuticii n fenomenologie la nivelul la care ultima e cel mai bine constituit: teoria semnificaiei elaborat n Cercetri logice. Desigur, Husserl nu ar fi admis ideea de semnificaie ireductibil neunivoc, ba chiar exclude o astfel de posibilitate, n mod expres, n prima Cercetare, lucru ce face ca Cercetrile logice s nu intre n cadrul unei fenomenologii hermeneutice.

Dac eu m despart ns de Husserl, o fac n primul rnd la nivelul teoriei sale a expresiilor semnificante; divergena noastr ia natere aici, i nu la nivelul oarecum ndoielnic al fenomenologiei lui Lebenswelt.

Semantica expresiilor multivoce se opune, desigur. La acest nivel, hermeneutica general ntlnete preocupri formulate de exegeza biblic modern, de ctre Bultmann i elevii lui. Hermeneutica general mi apare astfel ca o contribuie la o ampl filosofie a limbajului, care ne lipsete nc. Progresele acestor discipline disparate a fcut vizibil dislocarea lui, agravnd-o totodat. Unitatea vorbirii umane a devenit, n zilele noastre, foarte problematic.

Asevedeași